Relieful, vegetaţia și fauna

Relieful
Comuna Dîrlos este o așezare urbană de podiș, cu o altitudine medie de 320 m. La Dîrlos domină relieful de culoar. Pe cele două părți ale Târnavei Mari, se înscriu o varietate de microforme adiacente.

 

 

Clima
Comuna Dîrlos se înscrie în climatul continental moderat cu o temperatură medie multianuală a aerului de 8,6°C. Cifra este deosebit de semnificativă. Media termică multianuală de peste 8°C reprezintă pentru Dîrlos, un bilanț termic radiativ care favorizează cultivarea deopotrivă a leguminoaselor, plantelor tehnice, cerealelor pentru boabe, vițe de vie, pomilor fructiferi, etc, în condiții climatice optime. Puține sunt speciile vegetale de cultură care nu acceptă această zonă și fapt îmbucurător, tocmai acelea (pepenii verzi, unele plante medicinale) care nu ocupă priorități în cerințele de consum. Temperaturile extreme care se înregistrează în zonă sunt obișnuite regiunilor deluroase din România (-17 -24°C, iarna) și (28 ... 32°C, vara).

 

Elemente hidrografice
Pârâul Valea Curciului care porneşte din hotarul satului Curciu şi adună în drumul său pârâiele din hotarele celor două sate, străbate Dîrlosul de la un capăt la celălalt, vărsându-se până la urmă în râul Târnava Mare.


Flora şi fauna
Dacă ar lipsi cu desăvârșire activitatea antropică spațiul geografic al Dîrlosului ar fi un veritabil peisaj natural. Două asociații vegetale ar domina zona: pădurile de foioase de esențe tari și zăvoiul de luncă a Târnavei. Vegetația naturală a comunei este parte integrantă a biosferei transilvane, dominată de specii silvestre de esențe tari.
Culturile cele mai des întâlnite sunt grâul de toamnă, orzul, porumbul și sfecla de zahăr. Pe versanții dealurilor cu expunere sud-vestică, bătuți de soare și de vânt, întâlnim o floră tipică - buchete de ruscuță de primăvară, migdalul pitic, laleaua pestriță (monumente ale naturii), alături de ciuboțica cucului, lumânărică, albăstrea, coada șoricelului ș.a. La marginea pădurilor, după tufișuri de porumbar, alun, sanger, păducel, se pot întâlni stejari, carpeni și fagi. Coexistând cu acestea, se întâlnesc salcâmi, paltini, frasini și ulm.

Fauna este cea specifică zonei. În apele curgătoare, alături de scobar găsim cleanul se găsesc crapi și carași. În contact nemijlocit cu apa își duc viața câteva păsări ca rața sălbatică, găinușa de apă, bătlanul și stârcul cenușiu. Pădurile adăpostesc caprioare, cerbi și țapi roșii, vulpi, bursuci, urși, lupi, viezuri și mistreți. Aici găsesc hrană și adăpost o serie de păsări insectivore sau scurmătoare ca mierla, cucul, ciocănitoarea și turturelele, pițigoii și sticleții. Elemente mediteraneene sunt prezente și în faună: vipera cu corn, lăcusta, etc.